București

Capitala Oamenilor Buni

Orice plan serios pentru dezvoltarea unui oraș începe și se termină cu oamenii. Măsura în care un oraș este de succes este măsura în care reușește să atragă și să păstreze oameni care să locuiască și să investească – material și emoțional în acel oraș.

Adevărul este că în București avem pentru cine să facem treabă și avem cu cine. Orașul a avut dintotdeauna cu cine, au fost mereu oameni competenți dispuși să ajute, dar nu a avut cine să îi asculte. Nu vom putea ajunge la toate persoanele cu experiență care merită consultate, dar am reușit să ajungem la oameni cu care întreaga țară poate să se mândrească.

Le-am cerut contribuția, fără să le cer partizanat politic. Am întrebat, prin chestionare și conversații directe, peste 10.000 de oameni ce doresc de la viața în oraș și am consultat experți.

Unul dintre lucrurile pe care le-am învățat eu de la bucureșteni este că nu există probleme mici. Problemele mici lăsate nerezolvate – după zeci de ani de proastă administrație – devin probleme mari.

Un lucru pe care îl vom învăța împreună, dragi bucureșteni, este că nu trebuie să ne mulțumim cu puțin. Vrem, putem, merităm cu mult mai mult. Pentru noi și pentru toți oamenii din orașul acesta. Haideți să construim împreună!

1

O capitală verde, curată și cu aer respirabil

Părinții unui copil care se naște azi în București pot să îi ofere toată dragostea lor și tot ce au mai bun.

Dar niciun părinte nu îi poate oferi copilului alt aer de respirat. Bunul pe care toți îl împărțim în mod egal, indiferent ce posibilități avem, este aerul pe care îl respirăm.

În București toți respirăm același aer toxic. Fie că vorbim de poluarea aerului, de cea fonică, de proasta gestionare a deșeurilor sau lipsa spațiilor verzi, toate afectează toți oamenii.

Există soluții și tehnologia necesară pentru ca Bucureștiul să devină un oraș care le oferă un mediu curat și sigur tuturor oamenilor, un oraș pregătit pentru provocările climatice.

2

O capitală digitală inovativă, cu servicii la un click distanță

Scopul unui București digital este o viață mai bună pentru toți cetățenii capitalei.

Aceasta nu înseamnă un laborator de gadgeturi, ci un stil de viață mai frumos, mai sănătos, mai simplu, cu mai mult timp liber pentru oameni. Înseamnă o interacțiune mai eficientă cu administrația.

Nu înseamnă crearea unor “jucării” tehnologice pentru câțiva pasionați de date, ci rezolvarea unor probleme reale, specifice Bucureștiului.

Prin digitalizare realizată corespunzător, oamenii nu vor mai fi obligați să meargă la ghișeu.

Cetățenii vor avea acces la date și informații publice. Turiștii vor putea să se orienteze și să înțeleagă orașul.

De la consultarea lor în problemele generale sau la nivel de cartier, până la transparentizarea totală a bugetelor, de la concursuri de idei și proiecte în privința bugetului participativ, la raportarea de aspecte ce trebuie îmbunătățite (gropi în carosabil, bănci rupte, copaci ce trebuie toaletați)— peste tot vom folosi tehnologia digitală ca sprijin.

Primăria va funcționa ca un loc unde vom descoperi împreună ce este bun pentru cât mai mulți.

Capitala are toate premisele și resursele pentru a deveni un Oraș Inteligent (Smart City).

3

O capitală a educației, creativității și culturii

Peste 450.000 de cetățeni ai Capitalei au sub 24 de ani. Copiii și tinerii din București formează al doilea cel mai mare “oraș” al României.

Anual, cele peste 40 de universități de stat și private din capitală găzduiesc și oferă studii pentru peste 120.000 de studenți, atât din București, cât și sosiți din toate colțurile României: aproximativ o treime din toți studenții țării.

Energia creativă și inițiativa cumulată a acestor tineri, bine canalizate și sprijinite, ar putea transforma mediul economic, social, cultural și artistic al capitalei. Apoi al întregii țări.

În egală măsură, pentru a rămâne atractiv, Bucureștiul trebuie să ofere sutelor de mii de părinți din capitală, infrastructură calitativă când vine vorba de educație: creșe, grădinițe și școli bune, programe de școlarizare flexibile (incluzând variante prelungite de tip “școală după școală”), liniștea și siguranță de a-și lăsa copiii pe mâini bune.

4

O capitală care prioritizează sănătatea

Tot ce se întâmplă în jurul nostru contribuie la sănătatea noastră sau, dimpotrivă, ne îmbolnăvește: aerul pe care îl respirăm, spațiile în care socializăm, locurile unde facem sport, parcurile în care ne plimbăm, cum ajungem la serviciu, mâncarea pe care copilul nostru o consumă la școală.

Putem crește în București copii hrăniți mai sănătos decât la Sofia?Putem avea în București bătrâni mai sănătoși decât la Budapesta?Putem avea în spitalele din București pacienți tratați cu mai multă grijă și atenție decât în spitalele din Istanbul?

Putem transforma Bucureștiul în cea mai sănătoasă capitală din estul Europei?

5

O capitală antreprenorială în care îți dorești să lucrezi

Un oraș antreprenorial este un oraș viu, care se dezvoltă odată cu mediul de afaceri și reușește de multe ori să fie cu un pas înaintea dezvoltării, anticipând ziua de mâine.

Dar un oraș antreprenorial nu este doar despre antreprenori, ci este un oraș al tuturor celor care creează valoare prin munca lor.

Îmbunătățirea ecosistemului antreprenorial va fi o prioritate pe agenda publică a primăriei.

Un prim pas este acela de a schimba atitudinea față de comunitatea de afaceri de la o abordare tranzacțională, reactivă, în care antreprenorii sunt priviți ca susținători ai visteriei locale, sau ca rebeli ce trebuie puși la loc în banca lor prin reglementări arbitrare, imprevizibile și punitive.

Voi asigura în primul rând o abordare proactivă, transparentă, predictibilă, de colaborare reală, parteneriat pentru alinierea politicilor publice, a planurilor și bugetelor locale pentru a susține oamenii buni profesioniști și antreprenorii în crearea de valoare și locuri de muncă.

6

O capitală pentru șanse egale, un oraș căruia îi pasă de oameni

Un oraș prietenos cu copiii e prietenos cu toate generațiile.

Vrem o capitală cu siguranță pe stradă și în transportul în comun, cu aer curat, cu vecini, colegi și prieteni alături de care se pot construi comunități, un oraș care oferă suport celor singuri și vulnerabili.

București reprezintă astăzi o cursă cu obstacole pentru mulți bucureșteni, ceea ce distruge fibra socială și afectează competitivitatea orașului.

Un oraș al viitorului este un oraș construit cu toate generațiile.

7

O capitală sigură, la orice oră din zi și din noapte

Primarul Bucureștiului va avea un rol cheie nu doar în prosperitatea orașului și a bucureștenilor, dar și pentru siguranța și liniștea lor.

Este o percepție falsă că doar Poliția sau organele de intervenție au atribuții și îndatoriri în acest sens.

Capitala este un oraș unde violența împotriva femeilor și a celor mai vulnerabili persistă. 48 de femei au murit din cauza violenței domestice în 2018, în România.

În același an, în București, o mamă a fost ucisă de soț, chiar în grădinița pe care femeia o înființase.

Combaterea eficientă a violenței domestice și sprijinul acordat victimelor vor fi prioritare. Bucureștiul trebuie să devină un oraș unde să nu ne temem și să ne simțim în siguranță pe stradă și acasă.

8

O capitală în care se circulă decent

Oamenii buni pe care vrem să îi păstrăm în București trebuie să își poată face planuri aici.

Planuri mari și planuri mici.

Planurile mici încep de cele mai multe ori dimineața, atunci când trebuie să ajungă undeva: la serviciu, la școală cu copilul, la o întâlnire.

Bucureștiul a devenit un oraș în care și micile planuri ale oamenilor, simplul drum dintr-un loc în altul și simpla planificare a activităților zilnice sunt încurcate de o administrație toxică.

Oamenii buni din București nu mai vor ca orașul să fie condus pe contrasens.

9

O capitală administrată onest pentru oameni

București-Ilfov este una dintre regiunile europene cu cea mai scăzută calitate a guvernării locale: Indicele European de Calitate a Guvernării (EQI) plasează capitala pe ultimele locuri privind performanța administrației publice.

Și nu este dificil de înțeles de ce: atunci când ne gândim la problemele pe care le are Bucureștiul din punct de vedere administrativ, le asociem imediat cu corupția, opacitatea, calitate scăzută, lipsa datelor și a standardelor, lipsa viziunii strategice, execuția bugetară deficitară, prioritizarea discreționară a investițiilor, servicii publice deficitare sau subcapacitate și altele.

Provocările complexe ale unui oraș mare precum Bucureștiul sunt interconectate, iar gândirea administrativă tradițională, fragmentată, nu le poate aborda responsabil și sustenabil.

Vom forma o administrație eficientă și integră, cu scopul de a-i face pe bucureșteni să se simtă conectați și incluși.

Vom avea o administrație modernă, cu echipă profesionistă, fără hârtii inutile, ușor de descifrat de toți, care să ofere posibilitatea fiecăruia dintre noi de a deveni parte a comunității locale, de a ne implica în planificarea și luarea deciziilor.Vom construi și administra cu oameni buni o capitală a oamenilor buni.

10

O capitală bine planificată urban

Dezvoltarea Bucureștiului are loc în absenţa administraţiei publice și rolului său de interes public, vital pe termen lung și asigurarea accesului la oraş: prin servicii, oportunități şi sprijin , dar şi la decizie, pentru toate grupurile.

În lipsa administraţiei ca lider, Bucureştiul riscă să nu îşi atingă potenţialul de oraş capitală, ci să devină (din ce în ce mai) murdar, aglomerat, nesănătos, stresant şi respingător.

Bucureştiul este un oraş divers, eterogen, în sprijinul căruia, cu ajutorul planificării urbane și spaţiale, vom integra politicile sectoriale pentru a asigura dezvoltare cu și pentru oameni. Cu o echipă de specialiști în dezvoltare urbană putem rezolva tensiunile esenţiale între dezvoltarea socio-economică şi protecţia mediului.

Ca activitate în sine, planificarea spaţială are un impact profund şi direct asupra administrării şi organizării funcţionale a terenurilor şi clădirilor din oraş, ceea ce influenţează hotărâtor distribuţia şi caracterul comunităţilor şi al activităţilor economice.

Avem nevoie de planificare spaţială lucidă, bazată pe date actuale, care să urmărească constant obiectivele pe termen lung ale oraşului, cu evaluare permanentă a instituţiilor dedicate şi îmbunătăţire constantă a proceselor.

11

O capitală în care oamenii nu se tem de frig

Oamenii îngheață în locuințe, deși sistemul de încălzire ne costă din ce în ce mai mult.

Subvenția de la RADET este indirect plătită de fiecare dintre noi: plătim pierderile cauzate de ineficiența sistemului.În 2018, subvenția pentru RADET a fost de 879 milioane lei.

În ultimii 5 ani, Primăria Capitalei a dat circa 3,6 miliarde lei pe subvenții , suma crescând de la an la an. Subvenția însă nu rezolvă problema RADET, doar acoperă pierderile din sistem.

Sistemul centralizat de încălzire din București este al cincilea cel mai mare din lume și este totodată falimentar.

Conductele de transport și distribuție sunt vechi, pierderile de apă fierbinte au crescut în ritm accelerat de la un an la altul.

Peste 80% din conductele de distribuție sunt mai vechi de 30 de ani și furnizează servicii pe măsură.

12

O capitală puternică, rezistentă la cutremur

Cutremurele ne fac să ne simțim neputincioși în fața naturii, așa că preferăm adesea să nu ne gândim la ele.

Din păcate, așa au procedat și primarii ultimelor decenii, lăsând Bucureștiul vulnerabil.

Este capitala europeană cu cel mai ridicat risc seismic. De fapt, nu suntem deloc neputincioși.

Deși nu putem opri producerea unui cutremur, depinde de noi să limităm cât mai mult numărul de victime, asigurându-ne că atât în instituțiile publice, cât și la nivelul populației, fiecare om știe ce are de făcut și dispune de resursele, exercițiul și procedurile necesare pentru a salva cât mai multe vieți.

Un București pregătit e un București sigur și rezistent, în care fiecare viață e protejată.