fbpx

București-Ilfov este una dintre regiunile europene cu cea mai scăzută calitate a guvernării locale: Indicele European de Calitate a Guvernării (EQI) plasează capitala pe ultimele locuri privind performanța administrației publice.

Și nu este dificil de înțeles de ce: atunci când ne gândim la problemele pe care le are Bucureștiul din punct de vedere administrativ, le asociem imediat cu corupția, opacitatea, calitate scăzută, lipsa datelor și a standardelor, lipsa viziunii strategice, execuția bugetară deficitară, prioritizarea discreționară a investițiilor, servicii publice deficitare sau subcapacitate, și altele.

București-Ilfov este una dintre regiunile europene cu cea mai scăzută calitate a guvernării locale: Indicele European de Calitate a Guvernării (EQI) plasează capitala pe ultimele locuri privind performanța administrației publice.

Și nu este dificil de înțeles de ce: atunci când ne gândim la problemele pe care le are Bucureștiul din punct de vedere administrativ, le asociem imediat cu corupția, opacitatea, calitate scăzută, lipsa datelor și a standardelor, lipsa viziunii strategice, execuția bugetară deficitară, prioritizarea discreționară a investițiilor, servicii publice deficitare sau subcapacitate, și altele.

O parte din echipa cu care lucrez pe acest subiect:

Provocările complexe ale unui oraș mare precum Bucureștiul sunt interconectate, iar gândirea administrativă tradițională, fragmentată, nu le poate aborda responsabil și sustenabil. 

Voi forma o administrație eficientă și integră , cu obiectivul de a-i inspira pe bucureșteni să se simtă conectați și incluși în aspirațiile viitoare ale orașului.

Voi conduce o administrație modernă, cu o echipă profesionistă, fără hârtii inutile, ușor de înțeles  de toți cetățenii , care să ofere posibilitatea fiecăruia dintre noi de a deveni parte a comunității locale, a ne implica în planificarea și luarea deciziilor care ne afectează. 

Voi construi și administra cu oameni buni o capitală a oamenilor buni.

Municipiul București trebuie să devină astfel un ecosistem care să încurajeze parteneriatul și colaborarea între instituții, companii și comunități.

Pentru că împărtășind responsabilitatea privind provocările sistemice societale, pentru echitate, consum durabil de resurse, ameliorarea riscurilor și depășirea problemelor cotidiene care ne afectează sănătatea și bunăstarea, ne putem atinge împreună mai repede aspirațiile.

Principii de bază:

Ne dorim o Primărie transparentă.

Instituțiile municipiului București trebuie să respecte dreptul cetățeanului de a avea acces liber și neîngrădit la informațiile de interes public și acțiunile guvernării care ne afectează în mod direct în viața de zi cu zi. Primăria Municipiului București poate deveni etalonul și modelul de urmat al celorlalte instituții publice, printr-o administrație care funcționează într-o manieră transparentă și care furnizează informații în mod facil de înțeles la inițiativa primăriei, nu doar la cerere.

Vom obține astfel o administrație optimizată în interior, fără sincope sau redundanțe, care relaționează bine cu celelalte niveluri administrative și primăriile de sector, sprijinind integrarea spațială și tematică la toate scările, inclusiv cu zona metropolitană și regiunea. Ne dorim o administrație responsabilă.

Resursele Primăriei București trebuie utilizate în mod responsabil, cu unicul scop de a crește calitatea vieții locuitorilor Bucureștiului într-un mod sustenabil. Bunele practici precum analiza performanței efective a utilizării fondurilor publice și informații cu privire la rezultatul utilizării acestora trebuie să reprezinte inițiative la ordinea zilei ale Primăriei. Astfel, vom obține o administrație de încredere, responsabilă și competentă atât la nivel organizațional cât și uman, care îndeplinește cu obiectivitate, promptitudine și profesionalism obiectivele Bucureștiului și lucrează pentru bucureșteni.Ne dorim o primărie performantă și eficientă. Administrația municipiului București trebuie să aibă capacitatea de planificare strategică, de programare a resurselor financiare aferente, de elaborare și implementare a politicilor, programelor și proiectelor de interes public, de monitorizare și optimizare a programului de guvernare locală.

Un rol important în eficientizarea activității îl are impunerea unor standarde clare, condiții minime de calitate și eficiență privind fundamentarea proceselor decizionale la nivelul Primăriei Generale, standarde pentru performanța furnizării serviciilor publice, standarde pentru competențele și prestația funcționarilor publici, consecințe atunci când acestea nu sunt atinse. Doar în acest fel Primăria București se va transforma într-o instituție de impact, cu o administrație angajată pentru schimbarea reală a calității vieții în București, care își asumă să inducă modificări vizibile, cu impact benefic pentru cetățeni prin deciziile, procesele și instrumentele pe care le are la dispoziție.

Ne dorim o administrație flexibilă, inovatoare și participativă.

Bucureștiul trebuie să funcționeze ca un sistem robust, dar adaptabil schimbărilor și nevoilor populației sale. Pentru a fi constant în linie cu problemele actuale, Primăria București va da dovadă de colaborare și parteneriat constant cu părțile interesate, precum și de participare publică în procesul decizional.

Este nevoie de o administrație proactivă și nu pasivă, care colaborează cu cetățenii, cu alte instituții, mediile profesionale, mediul privat și societatea civilă, susținând ecosistemul local.

Direcții de acțiune

Liniile de acțiune pe care le propunem se vor concentra în jurul a 7 componente ce alcătuiesc structura administrativă, cu măsuri eficiente ce nu pot viza un singur domeniu, ci au impact benefic și în sectoarele conexe.

1

Companiile municipale și gestionarea serviciilor publice

Acesta reprezintă unul dintre cele mai sensibile subiecte ale moștenirii administrației Firea, în special explozia de companii municipale care au consumat sute de milioane de Euro din bugetul PGMB.

Ce trebuie făcut în viitor:

  • Fundamentarea (în urma unei dezbateri publice reale) și implementarea unei politici publice adecvate în ceea ce privește modul de organizare a serviciilor publice, inclusiv raportul dintre cele furnizate de PGMB (in-house) și cele externalizate (și modalitatea prin care au fost externalizate);
  • Introducerea indicatorilor de performanță pentru toate serviciile publice, indiferent de forma de gestionare și publicarea periodică a acestora – cel puțin anual. Indicatorii de performanță trebuie să reflecte atât eficacitatea furnizării (calitatea serviciului, accesul la serviciu, satisfacția consumatorului), cât și eficiența (resurse umane, materiale, financiare utilizate pentru un anumit nivel de calitate al serviciului);
  • Implementarea de mecanisme eficace de planificare participativă a nivelului calitativ al furnizării serviciilor publice, la care să participe cetățenii în calitate de consumatori/contribuabili, părțile direct interesate (stakeholders);
  • Companiile municipale (servicii care au cât de cât anumite caracteristici clare privind bunurile publice) care nu furnizează servicii publice trebuie desființate. De asemenea, se impune desființarea companiilor municipale create special pentru a evita transparența și licitațiile publice;
  • Pentru companiile publice rămase, în special în domeniul transportului public și al furnizării de energie termică, este necesară introducerea unui management profesionist prin aplicarea OUG 109 30/11/2011 privind guvernanța corporativă. Depolitizarea și profesionalizarea consiliilor de administrație ale companiilor publice ale PGMB reprezintă un element fundamental al programului meu;
  • Transparența totală a activității companiilor municipale, alături de întregirea PGMB prin publicarea și prezentarea rapoartelor anuale privind modul de îndeplinire a contractelor de performanță ale consiliilor de administrație, transparența/publicarea contractelor de orice tip, inclusiv/mai ales contractele de achiziții publice ce depășesc valoarea de 10.000/25.000 Euro;

2

Politica de resurse umane

O primărie care funcționează bine reprezintă fundația pe care se construiește orice oraș sustenabil: de aceea, una dintre principalele priorități ale programului este aceea de a îmbunătăți modalitatea în care Primăria Generală este administrată și în care își desfășoară activitatea pentru cetățenii săi.

Premisa de la care plecăm este cea de încredere: anume că toți funcționarii publici și contractuali din PGMB sunt acolo pentru a fi în slujba cetățeanului.  O adecvare a structurii instituționale și a competențelor personalului este necesară și urgentă, astfel încât acestea să corespundă nevoilor bucureștenilor și să fie relevante domeniului sau serviciilor furnizate, fiind, în același timp, eficiente în raport cu resursele disponibile.

De aceea, voi promova introducerea rapidă a elementelor cheie ale managementului de performanță și profesionalism:

  • Pe baza sistemului nou de bugetare pe programe, se vor defalca sarcini cantitative/calitative reflectate de indicatori de performanță pentru principalele departamente/direcții/servicii ale PGMB la început, urmând ulterior ca această regulă să fie extinsă pentru toate. Evaluarea personalului se va realiza pe baza îndeplinirii acestor indicatori. Rezultatul evaluării anuale va fi public, iar angajații care nu obțin calificativul satisfăcător vor fi disponibilizați, strict în condițiile legii și respectându-le integral drepturile.
  • Recrutarea și promovarea se vor face exclusiv prin concurs organizat corect și menit să scoată în evidență competențele de aplicabilitate a legilor, nu capacitatea de memorare a acestora, astfel încât principiile meritocratice să aibă prioritate absolută. Scopul fundamental este atragerea unor profesioniști de mare calitate în PGMB. Transparența totală a procesului de recrutare și promovare este un principiu cheie, indiferent de nivelul postului.
  • Introducerea elementelor de salarizare pe bază de performanță în cazul funcțiilor de conducere, de la nivel de director în sus. Pentru aceste poziții, setul de indicatori de performanță utilizați la evaluare va funcționa ca un autentic contract de performanță utilizat în cazul companiilor municipale.
  • Dimensionarea corectă și rațională a necesarului de personal al PGMB, în raport cu nevoile de furnizare a serviciilor publice la un nivel calitativ corespunzător, al resurselor financiare disponibile și al unei încărcări normale a zilei de lucru.
  • Introducerea unor poziții noi în statul de funcții: manager de proiect și manager de program bugetar (ultimul va putea fi asimilat cu poziția de director).

3

Bugetul și resursele financiare: planificarea dezvoltării, investițiile și finanțarea

Analiza execuției veniturilor și cheltuielilor bugetare ale Primăriei Generale a Bucureștiului la 30 septembrie 2019 relevă o mică parte a problemelor bugetare pe care administrația Firea le lasă în urmă: metoda Vâlcov-Orlando de supra-estimare grosieră a veniturilor pentru a crea spațiu bugetar unor cheltuieli ineficiente a funcționat cu brio și în condițiile specifice ale Primăriei Generale a Municipiului București.

Astfel, constatăm că la finele primelor 3 trimestre din 2019, veniturile sunt realizate numai în proporție de 2/3 din nivelul programat la această dată (sunt impozite unde nivelul realizării este de sub 5%), cu o situație dramatică pentru veniturile nefiscale și pentru sumele primite din partea Uniunii Europene. Explicația principală constă în supra-estimarea veniturilor, nicidecum colectarea deficitară, având în vedere că PMGB nu prea are venituri din taxe și impozite locale și acestea sunt alocate în covârșitoare măsură sectoarelor (impozitul pe proprietate și taxa pe mijloace de transport persoane fizice și juridice).

Din perspectiva cheltuielilor, se remarcă dezechilibrul evident dintre creditele de angajament acumulate (aproximativ de 3 ori mai mari decât prognoza reală a încasării veniturilor bugetare pe anul 2019), nivelul creditelor bugetare deschise și nivelul plăților efectuate, limitate în mod natural de nivelul încasărilor bugetare.

Toate acestea înseamnă un singur lucru: una din primele priorități ale noului primar va fi acoperirea angajamentelor pe termen scurt și mediu și aducerea bugetului la un echilibru cât de cât funcțional.

Ce este de făcut?

  • Realizarea imediată a unui audit independent financiar și bugetar complex, care să coreleze datele de execuție bugetară cu datele de bilanț, cu bugetele instituțiilor publice auto-finanțate și cu bugetele și bilanțurile companiilor municipale, astfel încât să avem o imagine foarte clară a situației financiare a Bucureștiului.
  • Primul an al noii administrații va fi destinat atât absorbției datoriilor lăsate de administrația Firea, cât și pregătirii reformelor absolut necesare în domeniu, a identificării resurselor pentru proiectele de investiții absolut necesare, pregătirii tehnice a acestora. Astfel este necesară identificarea tuturor posibilităților de limitare a cheltuielilor curente, de creștere a eficienței acestora, FĂRĂ diminuarea calității serviciilor publice oferite cetățenilor. Concentrarea fondurilor primăriei spre furnizarea de servicii publice esențiale, transparentizarea și eficientizarea cheltuielilor acestora.
  • Trecerea la un nou sistem de planificare și programare bugetară: bugetul de performanță pe bază de programe, care va realiza 3 lucruri esențiale: va stabili o legătură clară și măsurabilă între resursele utilizate și rezultatele obținute; va contribui la  transparentizarea și simplificarea structurii bugetului (atât de obscură astăzi și care poate fi înțeleasă numai de către experți) pentru cetățeanul obișnuit; va constitui baza pentru introducerea managementului pe bază de performanță a personalului PGMB.
  • Democratizarea planificării bugetului: pe baza noului sistem vor fi mai ușor de organizat dezbateri largi cu cetățenii, ONG-urile, mediile profesionale, mediul de afaceri în ceea ce privește pregătirea bugetului pentru anul următor.
  • Creșterea participării cetățenești la planificarea și monitorizarea bugetului este un element esențial al programului meu în acest domeniu. În același timp, în parteneriat cu primăriile de sector, vor fi dezvoltate proiecte de buget participativ, după modelul dezvoltat la Cluj-Napoca.
  • Prezentarea publică a rapoartelor financiar-bugetare anuale, se va realiza inclusiv prin organizarea de dezbateri.Dezbaterile publice se vor axa în special pe Planul de Investiții de Capital (PIC), care însoțește fiecare buget anual. Noul sistem de buget de performanță va utiliza în mod corect mecanismul creditelor de angajament, ceea ce va permite finanțarea regulată, suficientă și conform programării a proiectelor de investiții, fără a genera supra-angajare de cheltuieli, care generează datorii. PIC va cuprinde toate proiectele de investiții ale Bucureștiului, stabilite de strategia de dezvoltare , indiferent de modul de finanțare, permițând nu numai o viziune unitară a dezvoltării, ci și corelarea resurselor existente cu investițiile în derulare.
  • Resursele pentru finanțarea marilor nevoi de infrastructură de transport, mediu, sănătate, educație și servicii sociale vor fi: excedentul operațional al bugetului propriu, fondurile europene, împrumuturi instituționale de la instituțiile financiare internaționale: BERD și BEI în primul rând, dar și Banca Consiliului Europei, împrumuturi clasice (bancare sau emisiuni de obligațiuni pe piața românească sau internațională – nivelul datoriei publice al MB este mic), parteneriate public-privat (dar cu foarte mare grijă asupra angajamentelor asumate pe termen lung și numai dacă eficacitatea acestui instrument este foarte clară).
  • Creșterea capacității tehnice a departamentului specializat în fundamentarea, finanțarea și implementarea proiectelor de investiții, la nivelul cerut de o capitală europeană. Incapacitatea de a fundamenta, finanța și implementa proiecte majore de investiții este una din principalele probleme de guvernanță și management la nivelul PGMB.

4

Relația cu cetățenii

Debirocratizarea și simplificarea procedurilor, acces liber la informații publice, consultare și participare în luarea deciziilor, informatizarea și conectarea registrelor de date.

Sondajul de opinie condus pentru studiul „Bucureștiul lor sau al nostru” (2014) arată că numai 4% din locuitorii capitalei au fost consultați în legătură cu proiectele de investiții din Capitală de către Primăria Generală în perioada anterioară de 2 ani. 92% dintre bucureșteni nu au fost întrebați niciodată de către administrație ce cred cu adevărat despre proiectele care le afectează viața. În același studiu, numai 8% dintre respondenți au identificat Primăria Generală ca fiind cea mai transparentă primărie din București și 7% au afirmat că este cea mai eficientă.

Într-un oraș echitabil și incluziv, fiecare dintre noi trebuie să aibă posibilitatea să se implice în dezvoltarea sa viitoare. Pentru ca acest lucru să se întâmple, administrația publică trebuie să împuternicească, nu să blocheze cetățenii, iar dialogul cu cetățenii trebuie să fie piatra de temelie a construcției Bucureștiului viitor. Parteneriatul reprezintă angajamentul pentru a oferi cetățenilor mijloacele de a se implica mai mult, de a aduce inovare civică și cultura participării în administrație. Vrem să creăm împreună un oraș adaptat nevoilor tuturor și inovator, conceput de către și pentru rezidenții săi, în conformitate cu nevoile, utilizările și soluțiile lor.

Calitatea serviciilor publice oferite cetățenilor Bucureștiului este strâns legată de accesul rapid la acestea și de timpul cheltuit pentru a le obține. De aceea problemele legate de debirocratizare, simplificare și digitalizare sunt extrem de importante.

Bucureștiul are nevoie de un angajament pe termen lung pentru o utilizare mai bună a resurselor orașului. Datele informaționale nu sunt numai unele dintre cele mai importante resurse ale orașelor contemporane, dar și instrumentele care ne permit să luăm cele mai bune decizii atunci când prioritizăm investițiile pentru oraș: în deplină cunoștință de cauză, fără subiectivism. Orașe precum Viena sau Glasgow oferă modele de succes pentru ceea ce înseamnă o strategie de guvernare deschisă și de guvernanță a datelor.

Pentru a realiza acest lucru, avem nevoie să schimbăm cultura organizațională spre a fi mai deschisă, transparentă, capabilă să gestioneze bine informațiile necesare fundamentării actului de guvernare. Avem nevoie de optimizarea instituțională, în vederea îmbunătățirii comunicării şi circuitului informațional atât la nivelul departamentelor primăriei, cât și între nivelurile ierarhice şi cele funcționale, inclusiv a modalității de funcționare a companiilor municipale. Deși acest efort este mai puțin vizibil decât, să zicem, o lucrare de infrastructură, va aduce o îmbunătățire crucială modului în care primăria poate furniza servicii pentru cetățeni, va crește încrederea în guvernarea locală și va spori implicarea civică.

Ce vom face:

  • Conectarea bazelor de date și a serviciilor informatizate atât la nivelul PGMB, cât și între aceasta și primăriile de sector, astfel încât să fie minimizat timpul și efortul cetățenilor Bucureștiului. Va fi fundamentată și implementată o strategie comună și eficientă de digitalizare împreună cu toate sectoarele și cu județul Ilfov. Reforma administrației publice se va putea realiza prin fonduri europene dedicate în acest sens prin Programul de Sprijin pentru Reforme.
  • Crearea unei platforme deschise de date urbane (Sistem E-Guvernare 2.0 precum One Stop Portal pentru servicii și informații de interes public din București, care să conțină elemente de administrație și participare online.
  • Pe modelul Rotterdam, realizarea unui model 3D al orașului și digitalizarea informațiilor cu privire la oraș (atlas teritorial GIS, inclusiv cadastru subteran).
  • Indicatorii de acces și de consum de timp pentru consumatori vor fi printre cei mai importanți monitorizați în cadrul sistemului de management pe bază de performanță la nivelul PGMB.
  • Va fi instituit un program special de debirocratizare și simplificare – evident acolo unde legislația în vigoare permite (din păcate multe aspecte birocratice sunt impuse de legislație și nu pot fi remediate radical la nivelul administrației publice locale);
  • Va fi instituit un sistem de verificare prealabilă al proiectelor hotărârilor de Consiliu General al Municipiului București din punctul de vedere al simplificării, debirocratizării și compatibilității cu sistemele digitale existente, pentru a evita un flux nou de decizii administrative care cresc sarcina birocratică.
  • Transparența, consultarea și participarea publică vor deveni elemente esențiale ale guvernanței publice la nivelul PGMB și CGMB. Vor fi publicate din principiu toate contractele de peste o anumită valoare (10.000/25.000 Euro), execuția bugetului pe programe, auditurile periodice de performanță, evaluările personalului, rapoartele de performanță ale diferitelor departamente/direcții, orice alte date relevante pentru calitatea serviciilor publice furnizate sau pentru modul de cheltuire al banilor publici.
  • Dezvoltarea conceptului de feedback prin modernizarea și optimizarea spațiilor de interacțiune cu cetățenii la principalele servicii, pentru a le permite acestora să își exprime opinia cu privire la calitatea serviciilor și încorporarea contribuției cetățenilor ca utilizatori ai serviciilor publice în planificarea și evaluarea serviciilor publice prestate de Primăria Generală;
  • Procesele de consultare online și offline și participare publică vor deveni obligatorii pentru planificarea/programarea bugetară. Orice documente strategice ale PGMB, orice proiect de investiții de peste 500.000/1.000.000 Euro, sau de stabilire a a criteriilor de finanțare pentru domeniile social (servicii sociale în natură), culturii, recreerii, tineretului, sportului și sectorului ONG vor avea același regim.
  • Revalorificarea împreună cu cetățenii a resurselor (teren, clădiri, ș.a) ne/subutilizate ale orașului aflate în proprietate publică prin încurajarea de politici pentru utilizare temporară, programe de sprijin pentru studenți/start-up-uri, pe modelul utilizat de primăria orașului Nantes.

5

Colaborarea cu sectoarele, Ilfovul și judetele învecinate

Este evident că este nevoie urgentă de îmbunătățirea cadrului legislativ în ceea ce privește alocarea/diviziunea responsabilităților dintre PGMB și sectoarele Bucureștiului și modul de relaționare cu județul Ilfov, alte județe învecinate (zona metropolitană). Această problemă trebuie soluționată pentru ca Bucureștiul să devină cu adevărat un pol urban de dezvoltare de relevanță europeană.

Propunerea noastră de principiu, pe care o supunem discuției, dezbaterii, modificării și îmbunătățirii este:

  • Zona metropolitană ar trebui definită prin lege pentru toate orașele peste 200.000 locuitori în raport de populație, fluxurile forței de muncă, fluxurile economice și de transport. Pentru alte orașe mari, cu excepția Bucureștiului, nu va trebui să avem sectoare/districte interne, dar responsabilitățile care pot fi cel mai eficient integrate la nivelul zonei metropolitane vor fi alocate acestora, iar localitățile din aria zonei metropolitane își vor păstra funcțiile care pot fi internalizate eficient/eficace în interiorul limitelor lor administrative.
  • Stabilirea structurilor instituționale, desemnate democratic, care vor integra serviciile publice care produc externalități majore la nivelul Bucureștiului/orașelor mari și a zonei metropolitane: dezvoltarea, planificarea urbană și amenajarea teritoriului (PUG, PUZ, PUD), întreținerea/repararea axelor principale de comunicații/transport, servicii comunale de apă și canalizare, distribuția energiei termice, transportul public, managementul deșeurilor și protecția mediului, dezvoltarea economică.
  • Alocarea generală a resurselor financiare va avea la bază alocarea generală a responsabilităților/funcțiilor. Astfel, va fi pus la punct un sistem clar de alocare a transferurilor generale, fie prin partajarea impozitului pe venit pe baza ariei de colectare, fie prin transferuri de echilibrare. Alocarea resurselor va trebui să reflecte nevoile (investiții și cheltuieli curente) generate de responsabilitățile primite și să se facă transparent (formule, criterii de eligibilitate) și stabil prin lege specială, fără a fi modificate prin legile bugetare anuale sau ordonanțe de urgență.

Este foarte clar că o astfel de reformă esențială și transformatoare necesită multe analize, evaluări de impact, dezbateri cu autoritățile publice locale. Ce se poate face până atunci la nivelul Bucureștiului?

  • Crearea unui consiliu de coordonare la nivelul Bucureștiului, format din primarul general, primarii de sectoare, președintele consiliului județean Ilfov, care să stabilească politicile comune, procedurile obligatorii de consultare/avizare, sursele de finanțare a proiectelor pentru următoarele responsabilități: dezvoltarea, planificarea urbană și amenajarea teritoriului (PUG, PUZ, PUD), întreținerea/repararea axelor principale de comunicații/transport, servicii comunale de apă și canalizare, distribuția energiei termice, transportul public, managementul deșeurilor și protecția mediului, dezvoltarea economică. Integrarea treptată a politicilor publice și serviciilor publice menționate cu autoritățile locale de nivel comună/oraș din județul Ilfov prin crearea unor mecanisme de dialog și coordonare cu consiliile județene limitrofe județului Ilfov.
  • Susținerea tehnică a consiliului de către un secretariat tehnic compus din angajați ai PGMB și ai primăriilor de sector.