fbpx

Scopul unui București digital este o viață mai bună pentru toți cetățenii capitalei.

Aceasta nu înseamnă un laborator de gadgeturi, ci un stil de viață mai frumos, mai sănătos, mai simplu, cu mai mult timp liber pentru oameni și o interacțiune mai eficientă cu administrația.

Nu este vorba de crearea unor “jucării” tehnologice pentru câțiva pasionați de date, ci de rezolvarea unor probleme reale, specifice Bucureștiului și cetățenilor săi.

Scopul unui București digital este o viață mai bună pentru toți cetățenii capitalei.

Aceasta nu înseamnă un laborator de gadgeturi, ci un stil de viață mai frumos, mai sănătos, mai simplu, cu mai mult timp liber pentru oameni și o interacțiune mai eficientă cu administrația.

Nu este vorba de crearea unor “jucării” tehnologice pentru câțiva pasionați de date, ci de rezolvarea unor probleme reale, specifice Bucureștiului și cetățenilor săi.

O parte din echipa cu care lucrez pe acest subiect:

Cu o digitalizare realizată corespunzător, oamenii nu vor mai fi obligați să meargă la ghișeu sau o vor face doar pentru lămuriri la fața locului sau dacă preferă interacțiunea față în față.

Cetățenii vor avea acces la date și informații publice, turiștii vor putea să se orienteze și să înțeleagă orașul, iar cei care nu își pot permite un laptop vor putea accesa informații din spații publice.

Mă voi asigura că inițiativele de digitalizare vor consolida ideea de spirit comunitar, vor aduce oamenii și companiile mai aproape de administrația capitalei.

Voi promova folosirea tehnologiei digitale și vom asigura instruirea pentru a permite implicarea oamenilor la un nivel fără precedent.

De la consultarea publică asupra problemelor generale sau de la nivel de cartier, până la transparentizarea totală a bugetelor, de la concursuri de idei și proiecte în privința bugetului participativ la raportarea de aspecte ce trebuie îmbunătățite (gropi în carosabil, bănci rupte în parcuri, copaci care necesită toaletare), vom folosi peste tot tehnologia digitală ca sprijin.

Primăria va funcționa ca un centru comunitar, unde vom analiza împreună ce este bun pentru cât mai mulți, ascultând și căutând implicare. Capitala deține toate premisele și resursele pentru a deveni un oraș inteligent (Smart City).

1

Capitala inteligentă

Bucureștiul se bucură de una dintre cele mai bune viteze de acces la internet din lume.

Locuitorii capitalei produc, într-un procent semnificativ, soluții tehnice pentru unele dintre cele mai cunoscute companii din lume. Cu toate acestea, pierdem în fiecare zi oameni bine pregătiți tehnic, care aleg să părăsească țara inclusiv din cauza lipsei unor soluții digitale accesibile și prietenoase. În anul 2020, primăria este încă departe de titlul de “capitală inteligentă”.

Bucureștiul ocupă locul 85 din 102 capitale în topul Smart City Index – Oraș Inteligent din 2019.

Site-ul oficial al Primăriei București (www.pmb.ro) exprimă cel mai sugestiv starea actuală a digitalizării realizate de PMB. Bucureștiul are un site oficial învechit, care funcționează mai degrabă pentru a servi intereselor de promovare ale titularului mandatului de primar decât pentru a servi intereselor cetățeanului.

Este un site care nu este accesibil pe dispozitive mobile, deși în 2020 aproape 70% din accesul la internet se face prin intermediul acestora. Siteul nu este accesibilizat pentru persoanele cu dizabilități. Nu stimulează interactivitatea cu cetățenii, nu este util pentru a rezolva cele mai simple cerințe ale acestora și nu este de folos turiștilor.

Nu în ultimul rând, este un site pe care nu pot fi găsite date care ar trebui să fie transparente, la îndemâna oricărui cetățean. În mod similar arată și celelalte site-uri ale companiilor din holdingul municipal sau al insituțiilor din domeniu: incomplete, neatractive, fără acces la date și informații esențiale pentru cetățeni.

În București nu a fost făcută publică nicio strategie de Smart City, deși în martie 2018 a fost semnat un contract de consultanță pentru elaborarea strategiei de Smart City a Bucureștiului între Primăria București și Deloitte.

Strategia trebuia livrată în decurs de patru luni, dar nu a fost făcută cunoscută publicului nici până la începutul lui 2020.

Bucureștiul, ca Smart City, va avea o platformă digitală care va gestiona, livra și optimiza experiențele digitale ale cetățenilor în fiecare interacțiune cu Primăria și instituțiile afiliate acesteia.

2

Organizare instituțională

Bucureștiul, cu cele peste 3 milioane de persoane care locuiesc sau muncesc aici, cu turiștii și cei care îl tranzitează zilnic depășește populația a șapte țări din Uniunea Europeană. O astfel de comunitate nu își poate dezvolta dimensiunea digitală fără un cabinet real, care să dezvolte o viziune coerentă și unitară, să aibă libertate de acțiune și responsabilitate pe măsură.

Acțiuni:

  • Dezvoltarea unui leadership digital autentic: Inițiativele de digitalizare ale Bucureștiului vor avea în fruntea lor un Chief Digital Officer, adică o persoană cu experiență serioasă în dezvoltarea de platforme IT care să deservească milioane de utilizatori. În subordinea acestuia se vor afla departamente cu misiune specifică și responsabilitate.
  • Decizii luate transparent și consultativ, care au la bază cercetări cantitative și calitative.
  • Dezvoltarea unor mecanisme de feedback și de evaluare a activității administrației din partea cetățenilor. Evaluările vor fi luate în considerare și vor avea consecințe reale.
  • Realizarea unui Comitet consultativ format din personalități reprezentative precum: cercetători din domeniul știintelor sociale, de antreprenori, de specialiști cu competențe sectoriale (educație, sănătate, mobilitate) în folosirea noilor tehnologii, de specialiști în dezvoltarea de produse digitale, de specialiști în comunicare publică sau în branding, de lideri din domeniul non-profit care au realizat prototipuri de succes. Deciziile strategice vor fi luate cu consultarea acestui comitet. Membrii comitetului vor avea de asemenea misiunea de a construi ecosistemul de dezvoltare digitală a Bucureștiului, prin rolul lor de “ambasadori”. Membrii comitetului consultativ nu vor fi remunerați.

3

Transparentizare, acces și eficientizare

Când cumpărăm un produs, ne  uităm pe loc la lista ingredientelor, pentru că e vorba despre banii noștri, dar mai ales de sănătatea noastră.

De ce să nu avem acces și la “bucătăria” primăriei?

Transparența generează feedback, feedbackul generează responsabilitate, responsabilitatea generează îmbunătățirea serviciilor publice.

Raportul european Open Data in Europe ne plasa pe un promițător loc 11 acum câțiva ani și pe locul 22 în 2019 . Bucureștiul merită o șansă la transparență și la decizii informate bazate pe date reale și actuale.

Oricine trebuie să aibă acces direct la informații publice, fără necesitatea de a formula și depune cereri pe legea 544, fără a “săpa” după date sau de a da în judecată instituțiile publice.

Rezolvarea: Open data by default, accesibile tuturor, publicate în timp real, inclusiv în format machine-readable (XML-uri, SQL-uri, API-uri de tip push sau pull).

Smart City Index indică corupția drept cea mai mare problemă identificată de cetățenii Bucureștiului, depășind chiar și traficul infernal.

Bucureștenii percep că trăiesc într-un oraș corupt, în care bugetele sunt alocate discreționar și fără transparență, iar transparentizarea poate schimba asta.

Acțiuni:

  • Calendarul primarului general va fi întotdeauna accesibil tuturor astfel încât orice locuitor al Bucureștiului să înțeleagă care sunt prioritățile la care se lucrează în mod activ.
  • Toate întâlnirile primarului general și cele ale consiliului în care se discută proiecte de hotărâri și măsuri vor fi transmise live prin video pe site-ul primăriei și pe canalele de social media ale primăriei.
  • Conectarea în timp real a Primăriei București la un Portal de Date Deschise la fel ca Primăriile din Timișoara și Cluj-Napoca și investiții în construirea unei infrastructuri de senzori pentru monitorizarea poluării, traficului, structurii clădirilor și elementelor de infrastructură.
  • Publicarea într-un format standard accesibil și ușor de integrat din punct de vedere tehnic a tuturor informațiilor de interes public, de la cifre în timp real privind nivelul de poluare, la cifre cu privire la nivelul de criminalitate din cartierele bucureștene.
  • Publicarea în timp real a datelor legate de mobilitate (pozițiile de GPS ale autobuzelor și tramvaielor de pildă), pentru a determina mai ușor unde sunt probleme în trafic și în ce intervale, precum și pentru ca aceste informații să poată fi preluate de diverse aplicații.
  • Publicarea datelor, informațiilor publice, declarațiilor de avere în formate ce pot fi analizate cât mai simplu. În prezent sunt transmise în formate care încetinesc și îngreunează analiza. Companiile care aparțin angajaților primăriei vor fi identificare prin CUI-uri în declarațiile de interese, pentru a putea fi comparate rapid cu achizițiile contractate de primărie.
  • Toate achizițiile, inclusiv cele prin procedură de achiziție directă, vor avea un termen minim de listare în platforme de achiziție.
  • Apariția fiecărui contract și a fiecărei plați într-un API, de unde pot fi prelucrate de companii, analizate de presă, contestate de cetățeni etc.
  • Publicarea tuturor anunțurilor de angajare, cu facilități de notificare pe domenii pentru cei interesați de o carieră în administrația locală.
  • Toate proiectele digitale vor fi implementate pe baza unui Ghid de Design Digital Open Source care să dea o interfață coerentă și intuitivă, accesibilă celor cu dizabilități.
  • Echipele din cadrul primăriei care vor gestiona dezvoltarea de noi soluții digitale sau îmbunătățirea celor existente și companiile de dezvoltare terțe care vor contribui, vor porni fiecare proiect prin cercetare calitativă și discuții individuale cu utilizatorii și beneficiarii relevanți ai soluțiilor respective.
  • Fiecare soluție software nouă va fi testată cu utilizatori beneficiari relevanți ai soluției încă din faza de concept, apoi îmbunătățite ca prototip înainte de a intra în dezvoltare tehnică.
  • Proiectele digitale importante, care servesc sute de mii sau milioane de cetățeni anual, vor fi testate (eye-tracking, studii de uzabilitate) și îmbunătățite constant (A/B testing) încât să fie cât mai prietenoase și mai utile.
  • Proiectele digitale vor funcționa pe toate tipurile de dispozitive (calculatoare, tablete, telefoane) utilizate de un număr semnificativ de cetățeni.
  • Înaintea dezvoltării oricarui proiect digital important, primăria va publica spre consultare lista de cerințe și funcționalități astfel încât specialiștii în experiența utilizatorului și dezvoltare de software din societatea civilă, universități și companii să poată oferi feedback.
  • Pentru eficientizarea costurilor și scăderea termenelor de livrare, înaintea dezvoltării oricărui proiect digital important, primăria va cauta și va cere prin consultare publică soluțiile deja existente Open Source din lume care ar putea servi aceeași nevoie.
  • Se va încuraja ca API-urile și codul sursă al soluțiilor software dezvoltate pentru primărie să fie gradual documentate și făcute publice pe platforma GitHub sub o licență MPL-2.0 astfel încât specialiștii din societatea civilă, universitățile și companiile să poată oricând propune îmbunătățiri.
  • Orice proiect de digitalizare va veni cu manuale de utilizare și cu posibilitatea cetățenilor de a apela la ajutor pentru a înțelege funcționarea acestora.
  • Utilizarea aplicațiilor de către cetățeni va fi măsurată, iar statisticile vor fi făcute publice.
  • Designul strategiei generale, dar și al poiectelor specifice, va fi îmbunătățit continuu în funcție de feedbackul cetățenilor.
  • Transportul public bucureștean poate funcționa corect dacă măsurile de modernizare și digitalizare includ companiile private de transport – de aceea, primăria va adopta o platformă unică de dispecerat digital pentru taximetre și microbuze particulare. În felul acesta se va renunța gradual la dispeceratele radio și stații, mașinile și șoferii de taxi vor trebui să respecte un standard de transport civilizat, se va elimina traficul cu licențe de taxi, va exista un sistem de rating al calității bidirecțional, care va transparentiza și va filtra furnizorii de transport. Companiile de taximetrie care nu susțin o medie constantă bună de satisfacție cu privire la rating-ul șoferilor și masinilor lor vor pierde licența de funcționare. Se va curăța reputația taximetriei bucureștene prin încurajarea unui comportament civilizat în trafic, respectuos cu clienții și un standard de confort demn de o capitală europeană. Va dispărea frauda și înșelătoria prin generarea din aplicație a costului real pentru distanța parcursă. În plus, aplicațiile de transport vor raporta aglomerația și traficul în timp real, permițând primăriei să înțeleagă mai bine cum poate fi fluidizat și imbunătățit transportul pentru bucureșteni.

4

Consultare și co-participare

Sunt deja orase de sute de mii sau milioane de cetățeni în care în jur de 10-15% din persoanele adulte se implică constant în activitatea municipalităților lor.

Dorim să atragem și să implicăm cetățenii folosind instrumente digitale existente, open source, care au fost implementate cu succes în zeci de alte orașe europene, cum ar fi platformele Decidim din Barcelona sau Consul din Madrid .

Acțiuni:

  • Consultarea cetățenilor pe aspecte care privesc diverse zone sau orașul per ansamblu.
  • Construirea participativă a bugetelor, prin dezvoltarea mecanismelor de consultare, outreach și implementare feedback.
  • Fiecare cetățean va putea propune proiecte complexe și documentate de dezvoltare a orașului, va avea posibilitatea de a vota prioritizarea altor propuneri, și chiar va putea să direcționeze permanent o cotizație din impozitul pe care îl plătește (ex: 20% din impozitul pe proprietate) către acțiuni pe care le consideră prioritare (de exemplu, referitoare la trafic și infrastructură, digitalizare sau spații verzi).
  • Va fi dezvoltată o platformă de crowdfunding pentru a încuraja propuneri calitative și implicarea civică, iar primăria va investi dublul sumei donate de cetățeni pentru proiectele suplimentare propuse care adună donații peste un anumit prag.
  • Organizarea concursurilor de idei pentru îmbunătățirea nivelului de trai al comunității.
  • Organizarea de proiecte de inovare centrată pe nevoile cetățeanului, co-elaborate  alături de asociații din societatea civilă, universități și companii.
  • Organizarea periodică de competiții de proiecte și evenimente de tip hackathon pentru îmbunătățirea soluțiilor digitale ale orașului.

5

Eliminarea birocrației inutile, construirea ghișeului digital

Este vorba de o soluție care să permită cetățenilor să evite drumurile lungi, statul la cozi în momentul depunerii anumitor documente necesare în raport cu autoritățile locale (ex: obținerea de autorizații de construire, de ajutoare sociale, depunerea unor acte cu caracter financiar-fiscal, etc).

Perioada îndelungată de timp și interacțiunea greoaie cu instituțiile publice și cu alte tipuri de autorități din subordinea acestora (de exemplu spitale, în cazul analizelor și consulturilor) sunt două dintre problemele cele mai acute cu care se confruntă cetățenii Bucureștiului.

Vom ținti spre o standardizare a relației cu cetățeanul, vom oferi posibilitatea funcționarilor publici să prioritizeze și să trateze cu mai multă atenție cazurile speciale care necesită prezența fizică, vom economisi energia și timpul cetățenilor.

Beneficiile implică inclusiv diminuarea traficului și mai mult timp liber pentru cetățeni. 

Un astfel de sistem, adoptat și adaptat întâi la nivel de București, poate fi ulterior transferat în localitățile periurbane, din momentul în care se dovedește viabil, util și scalabil.

Acțiuni:

  • Digitalizarea profundă a serviciilor publice oferite de municipalitate presupune realizarea unui sistem de autentificare unică și de identitate digitală care să permită realizarea de tranzacții, trasmiterea de documente semnate digital, certificare a identității.
  • Primăria București va realiza un sistem de programări online (cu ramificație, programarea telefonică, asistată de un operator, la număr unic) care să permită cetățenilor o interacțiune prietenoasă cu administrația. Este modelul folosit în organizații private, în instituții publice din afara României, ba chiar și în o serie de instituții publice românesti. Sistemul va fi scalabil, permițând înrolarea de noi instituții pe măsură ce acestea vor fi interesate (ex: primării de sector și periurbane, instituții de învățământ, etc).
  • Folosirea de Chatboți (roboți inteligenți) care să interacționeze cu cetățeanul și să îl ajute folosind tehnologia căutării vocale și inteligența artificială.
  • Educarea digitală continuă a angajaților primăriei și îmbunătățirea constantă a experienței pe care angajații primăriei o au în folosirea resurselor și uneltelor digitale prin care pot veni în ajutor cetățenilor.

6

Alfabetizare digitală și incluziune

O strategie digitală nu poate porni decât de la cetățeni și de la modul în care aceștia interacționează cu tehnologia. Tehnologia poate fi în beneficiul tuturor, dar poate deveni încă o barieră pentru cei vulnerabili.

Sărăcia este o realitate dură, chiar și în București,  cei mai afectați fiind copiii. Situația financiară limitată a familiei  nu trebuie să le îngrădească educația educa, posibilitățile de a comunica sau dreptul la o viață mai bună.

Strategia Bucureștiul Digital își propune să îmbunătățească nivelul de trai în mod egal, fără a-i avantaja pe cei familiarizați cu tehnologiile digitale.

În acest sens, vom investi în educarea digitală a locuitorilor Bucureștiului.

Acțiuni:

  • Cursuri de educație digitală pentru elevi.
  • Cursuri de educație digitală organizate în bibliotecile municipale (44 de sucursale). Acestea pot fi realizate prin intermediul unor voluntari și destinate în special persoanelor cu deficiențe și a persoanelor vârstnice.
  • Ghizi digitali în centrele de relații cu publicul ale Primăriei, redefinite în colaborare cu primăriile de sector astfel încât să funcționeze ca one-stop-shop. Ghizii digitali vor sta la dispoziția celor care vor să învețe cum pot folosi beneficiile tehnologiilor digitale puse la dispoziție de primărie.
  • Biblioteci municipale “aduse” în secolul al XXI-lea. Acestea vor oferi oamenilor acces la calculator/tabletă, imprimantă și asistență.
  • Acoperire WiFi gratuită în parcuri, semnalizată corespunzator.
  • Tutoriale video ușor de înțeles pentru funcționalitățile disponibile pe toate site-urile și aplicațiile primăriei.

7

Construirea comunității si a rezilienței în caz de cutremur sau catastrofe

Bucureștiul porneste cu neajunsul de a fi fost construit pe baza conceptului “cartierelor-dormitor”.

Avem un centru vibrant, în care se desfășoară cele mai multe dintre activitățile culturale și educative,  însă cele mai multe dintre cartierele din afara inelului median și în care locuiește peste 80% din populație sunt văduvite de astfel de oportunități.

Mai mult, dezvoltarea pe verticală a orașului, în blocuri de înălțime mare, face ca sentimentul de apartenență la comunitate să nu fie dezvoltat.

Avem o populație tânără activă care, deși locuiește cu chirie și lucrează în București, nu deține mutație sau buletin de București, ceea ce duce la senzația unui provizorat permanent, implicit la lipsa de interes și implicare în viața cartierului și a orașului.

În primul rând, un  oraș este o comunitate de oameni care trebuie să reacționeze cu empatie și eficiență în cazurile limită.

Suntem puternici doar împreună, atât în momentele normale, dar și în cele de cumpănă.

O direcție esențială pentru strategia digitală va fi refacerea fibrei sociale și dezvoltarea  abilităților de rezistență în situații de urgență.

Acțiuni:

  • Gasirea de soluții digitale pentru ca toți locuitorii Bucureștiului fără adresa pe buletin în București să își poată rezolva eficient problemele legate de acte, de sănătate, de acces la servicii publice și mobilitate, pentru a îi încuraja să participe activ la viața comunității.
  • Oferirea gratuită a unor spații din cadrul ARCUB și din cadrul altor instituții culturale administrate de primărie pentru cursuri gratuite organizate de asociații – cursuri de prim ajutor, educarea părinților pentru creșterea copilului, educație civică, gândire critică, identificarea dezinformării și știrilor false, siguranța datelor personale, pentru caz de calamitate etc.
  •  Educația populației prin mijloace digitale (traininguri online, check-listuri pentru situatii grave).
  • Realizarea unor aplicații care să permită acțiunea descentralizată în situații în care este posibil ca autoritățile locale și naționale să fie depășite (recrutarea de volunari, localizarea acestora, comunicare multidirecțională, raportare de cazuri limită etc).
  • Implementarea sau dezvoltarea de aplicații pentru coeziunea comunității, cum ar fi: aplicație pentru voluntarii care doresc să își ajute vecinii în vârstă sau cei cu dizabilități; aplicație prin care care micile companii cu activitate locală să își facă cunoscută prezența; aplicație care să permită acțiunea comună a vecinilor pentru a obține anumite rezultate inclusiv în raport cu autoritățile locale (petiții pentru îmbunătățirea condițiilor din cartier, modificări la orarul STB, bugetare participativă); aplicație care să le permită să se grupeze pentru anumite acțiuni sportive (ex: alergări în parc) sau pentru mici schimburi și ajutor casnic.

Notă: Realizarea unor astfel de aplicații nu înseamnă că primăria se va substitui companiilor sau ONG-urilor care au misiunea de a revigora țesutul social sau de a pune în contact anumite tipuri de interese, prin crearea de piețe virtuale. Din contra, acolo unde vor exista astfel de inițiative, Primăria va prefera să le susțină logistic sau prin efort de promovare, înțelegând că economia trebuie să se bazeze în primul rând pe efortul și acțiunea privată, pe piața liberă și concurențială.

8

Încurajarea talentelor din zona digitală (oameni și companii)

Avantajul esențial al Bucureștiului, care nu a fost utilizat absolut deloc de către administrația actuală, constă în numărul mare de specialiști în IT sau domenii adiacente (design și comunicare digitală, big data, statistică, interacțiune cu utilizatorul, logistica sistemelor bricks-and-clicks).

Vorbim de circa 100.000 de profesioniști, cu expertiză internațională deosebită și cu viziune proaspată în abordarea chestiunilor referitoare la administrația municipală sau serviciile sociale pe care aceasta trebuie să le ofere. În plus vorbim de studenții și profesorii celui mai mare centru universitar din România.

Vom pune la dispoziție mijloacele de dezvoltare socială și economică a comunității. Studiile arată că un angajat cu calificare STEM (Știință-Tehnologie-E-Matematică) corespunzătoare este de 5 ori mai productiv.

Și veniturile sale salariale sunt substanțial mai ridicate. De aceea, principalul obiectiv al centrelor urbane din toată lumea îl reprezintă identificarea unor astfel de talente.

Bucureștiul nu trebuie să rămână în urmă.

Acțiuni:

  • Sprijinirea celor care vor să se perfecționeze în tehnolgii inovative (big data, IA, blockchain, metode statistice complexe etc), dar și a acțiunilor antreprenoriale care duc la dezvoltarea de companii și atragerea de forță de muncă în industrii curate și cu valoare mare adăugată.
  • Susținere financiară pentru cei care doresc să urmeze cursuri în domeniul digital.
  • Oferirea accesului gratuit la date pentru companiile din domeniul IT, cu scopul de a dezvolta produse inovative legate de conceptele de smart-city sau IoT, care apoi vor putea fi scalate în alte orașe, creând astfel jucători puternici cu sediul în București.
  • Organizarea de Hackatoane sub egida Primăriei. Acestea au scopul de a genera soluții pentru principalele probleme cu care se confruntă comunitatea.

Organizarea de competiții dedicate tinerilor. Acestea vor fi organizate atât la nivelul gimnaziului, cât și al liceelor, pentru a da posibilitatea tinerilor să se implice, dar și la nivelul facultăților prin realizarea unui centru multidisciplinar unde să se întâlnească profesorii și studenții din diferite domenii relevante (IT, arhitectura și urbanism, economie, medicină, educație, statistică și sociologie). În cadrul acestor competiții vor fi acordate premii celor mai bune soluții, dar vor functiona și ca platforme de recrutare pentru internshipuri și angajare în cadrul primăriei sau a altor instituții sau companii partenere.

9

Privacy, securitate, protecție a datelor personale și biometrice

Digitalul vine cu o mare provocare pentru drepturile și libertățile cetățenești, provocare numită “privacy”.

Fiecare persoană are dreptul la viața personală, la imaginea proprie, la anonimitate, la respectarea dreptului său de proprietate asupra datelor pe care le pune la dispoziție.

Autoritățile trebuie să garanteze folosirea datelor conform cu scopul cu care acestea au fost cedate.  Un sistem digital complex nu trebuie să fie un Big Brother.

Nu trebuie să existe posibilitatea ca aceste date să fie utilizate abuziv, nici de autorități și nici de către persoane care le obțin într-un mod ilegal. O atenție deosebită trebuie acordată acestor aspecte, atât prin modul în care sunt colectate și stocate aceste date, dar și prin modul în care cetățenii sunt informați cu privire la ce se întamplă cu datele transmise.

Funcția de DPO (Data Protection Officer) din cadrul primăriei va deveni una dintre cele mai bine pregătite și echipate din Europa pentru a face față oricăror riscuri sau amenințări informatice.

Integritatea și siguranța datelor cu caracter personal vor fi auditate extern periodic și testate cu echipe tehnice specializate în PenTesting.

10

Promovare și comunicare

Primăria Municipiului București beneficiază de o amprentă media enormă, pe care o poate folosi pentru binele comunității, nu pentru promovarea electorală a unor persoane temporar aflate în funcții, după cum am văzut în ultimii ani.

Vorbim de capacitatea Primăriei de a transmite mesaje care să fie preluate de principalele canale media, când este vorba de informații reale și utile cetățenilor, de parteneriate care să reducă costurile.

Vorbim, în același timp, și de alte rețele pe care primăria le deține și care pot fi folosite pentru promovarea inițiativelor digitale: stațiile de transport în comun, autobuze și tramvaie, spațiile de afișaj  în locuri cu circulație intensă, hotspoturile WiFi, conturile de social media etc.

Rețelele sociale sunt un alt instrument pentru informarea de interes public, dar și pentru consultări publice cu privire la planurile primăriei. În ultimii ani, prezența social media a Primăriei Municipiului București, a primarului în funcție și cea a instituțiilor din subordine nu a fost de încurajare a dialogului și participării.

Canalele de social media au fost folosite doar în scop festivist și electoral pentru a anunța cu pompă acțiuni neterminate, festivaluri plătite din banii contribuabililor sau acțiuni la care a participat primarul. Primăria va avea o strategie integrată de marketing digital cu costuri cât mai reduse, strict pentru informare de interes public, consultare și dialog cu cetățenii.

Bucureștiul este un oraș frumos și încărcat de istorie care merită să își recâstige importanța ca destinație turistică și renumele de oraș prietenos și primitor. Primăria București va suplimenta pe canale digitale signalistica, comunicarea rutelor accesibile și locurile de interes pentru turiști și pentru toți cei care tranzitează sau vizitează orașul.

În plus, primăria va furniza prin intermediul companiilor partenere conexiuni WiFi gratuite în toate parcurile, instituțiile și spațiile publice ale orașului, va încuraja construirea de experiențe tehnice creative de VR și Realitate Augmentată, asistenți vocali bazați pe inteligența artificială, senzori și elemente de infrastructură inteligentă și monitorizare în timp real care să ne ajute să luam decizii corecte și informate, bazate pe date, pentru îmbunătățirea calității aerului, a traficului și infrastructurii.

Ne dorim un oraș rezilient și pregătit pentru viitor, în care să ne bucurăm că trăim.