fbpx

Cutremurele sunt înspăimântătoare și ne fac să ne simțim neputincioși în fața naturii, așa că preferăm, adesea, să nu ne gândim la ele.

Din păcate, așa au procedat și primarii ultimelor decenii, lăsând un București vulnerabil să devină capitala europeană cu cel mai ridicat risc seismic.

Acest risc nu se referă la probabilitatea producerii unui seism, ci la măsura în care viețile, sănătatea și locuințele noastre vor fi devastate de acesta.

Cutremurele sunt înspăimântătoare și ne fac să ne simțim neputincioși în fața naturii, așa că preferăm, adesea, să nu ne gândim la ele.

Din păcate, așa au procedat și primarii ultimelor decenii, lăsând un București vulnerabil să devină capitala europeană cu cel mai ridicat risc seismic.

Acest risc nu se referă la probabilitatea producerii unui seism, ci la măsura în care viețile, sănătatea și locuințele noastre vor fi devastate de acesta.

O parte din echipa cu care lucrez pe acest subiect:

De fapt, nu suntem deloc neputincioși.

Deși nu putem opri producerea unui cutremur, depinde de noi să limităm cât mai mult numărul de victime, asigurându-ne că atât în instituțiile publice, cât și la nivelul populației, fiecare persoană știe ce are de făcut și dispune de resursele, exercițiul și procedurile necesare pentru a salva cât mai multe vieți. 

Un București pregătit este un București sigur și rezistent, în care fiecare viață e protejată.

1

Înțelegerea, asumarea și comunicarea transparentă a problemei seismice

Pentru a putea rezolva o problemă, trebuie, mai întâi, să ne-o asumăm și să-i conștientizăm magnitudinea. „Bulina roșie” ascunde adevăratul pericol care paște Bucureștiul. Bucureștiul are nevoie de o administrație matură, care să înțeleagă și să își asume scara reală a riscului seismic și care să urgenteze procesul de identificare a clădirilor vulnerabile.

Din păcate, Bucureștiul nu știe și nici nu vrea să știe, cât de vulnerabil este. Din 1992 și până acum, au fost expertizate numai aproximativ 2% din numărul clădirilor de locuințe (1) – 2.491(2) de clădiri. Pentru clădirile publice – unele cu rol vital în caz de dezastru (spitale, școli, unități de pompieri, pasaje și poduri, etc.) – nu este inventariată în mod sistematic vulnerabilitate seismică la nivel de municipiu. Se vorbește adesea despre cele 349 de clădiri cu “bulină roșie” ca fiind clădirile problemă la cutremur.

Scara problemei este mult mai mare. Știm despre 349 de clădiri încadrate în clasa de risc seismic I, care se pot prăbuși la o acțiune seismică majoră, 368 clădiri în clasa II de risc seismic, care pot suferi avarii structurale majore și 1.552 clădiri încadrate în diferite categorii de urgență. Așadar știm, conform expertizelor întocmite, că avem 2.269 de clădiri vulnerabile seismic în București.

Și mai sunt multe altele a căror vulnerabilitate seismică nu este cunoscută – clădiri vechi care prezintă degradări seismice.

(1)Recensământ 2011 – 132.798 clădiri locuit în București – http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2015/05/vol4_t1.xls

(2) amccrs-pmb.ro, listă actualizată pe 7 ianuarie 2020

2

Urgentarea și eficientizarea identificării clădirilor vulnerabile și implicit a locuitorilor Bucureștiului a căror viață este pusă în pericol

Singura metodă utilizată în prezent pentru identificarea vulnerabilității seismice a clădirilor o reprezintă expertiza tehnică. La nivel de clădiri, expertizarea tehnică întâmpină diferite obstacole cum sunt: împiedicarea accesului în clădire, dificultatea contactării tuturor proprietarilor și neîncrederea locatarilor în procesul de expertizare.

La nivel de municipiu, ținând seama de numărul uriaș de clădiri care ar face obiectul expertizării, principalul obstacol îl reprezintă limitele tehnice, financiare și timp: disponibilitatea experților tehnici, a inginerilor consultanți, a laboratoarelor, disponibilitatea resurselor financiare și, poate cel mai important, presiunea de timp – cutremurul nu așteaptă.

Este clar că, deși necesară, asigurarea finanțării pentru expertizări nu este suficientă pentru a debloca procesul. Administrația locală trebuie să recâștige încrederea bucureștenilor, tratând acest subiect cu seriozitatea pe care o merită. Oamenii trebuie informați transparent cu privire la riscul seismic, iar asociațiile de proprietari trebuie consultate și, mai ales, abilitate pentru a conștientiza vulnerabilitatea seismică și a avea instrumentele și informațiile necesare pentru a demara expertizarea și consolidarea imobilului lor.

3

Urgentarea și eficientizarea procesului de consolidare a clădirilor identificate a fi vulnerabile la seism

Eforturile recente ale PMB s-au concentrat exclusiv pe a consolida clădiri de locuit cu „bulină roșie” – aceste eforturi trebuie desigur continuate însă sunt insuficiente din punct de vedere al scării, ritmului de realizare și al cuprinderii. Cutremurul ne poate surprinde copiii la școală, ne poate regăsi în trafic sau la serviciu. Bucureștiul are nevoie de un program de consolidare seismică sistemic, la scară amplă, care să asigure școli sigure, spitale și stații de pompieri funcționale post cutremur și cât mai puține locuințe avariate.

Prioritizarea intervențiilor trebuie să țină cont atât de consecințele estimate ale prăbușirii clădirilor asupra vieții oamenilor, cât și de rolul pe care acestea îl joacă în siguranța publică și intervențiile post-cutremur.Stimulentele și ajutoare financiare nu sunt suficiente pentru a accelera procesul consolidărilor clădirilor de locuit proprietate privată.

Majoritatea problemelor în execuția consolidărilor survin din relația inechitabilă dintre primărie și proprietari din timpul lucrărilor – cum lucrările sunt contractate printr-un consorțiu (primărie + proprietari), este foarte important ca primăria să fie un adevărat partener al proprietarilor și nu să își impună punctul de vedere fără să îi asculte pe aceștia.

Asociațiile de proprietari trebuie sprijinite pentru a deveni parteneri echitabili, puternici și constructivi în acest proces.Primăria trebuie să conducă prin exemplu, demarând procesul de consolidare al clădirilor vulnerabile pe care le are în proprietate.

PMB are oportunitatea de a fi „vecinul harnic” în numeroasele clădiri vulnerabile unde deține unități locative.

4

Planificarea și pregătirea pentru răspuns rapid și eficient în caz de cutremur

Tragedii precum cea din clubul Colectiv ne-au demonstrat că limitarea numărului victimelor dezastrelor nu ține doar de prevenirea acestora, ci și de calitatea pregătirii și intervenției din orele și zilele următoare.

S-a constatat că populația și echipele de intervenție urgentă nu sunt suficient pregătite să gestioneze o catastrofă de mari proporții, spitalele nu dețin întotdeauna resursele necesare pentru a face față unui număr mare de răniți, autoritățile locale nu sunt suficient pregătite să sprijine victimele pe termen scurt și lung.

În ciuda riscurilor, bucureștenii nu beneficiază de informare sistematică și de exerciții regulate de răspuns la cutremur, care să îi ajute să reacționeze corect și eficient în caz de dezastru.

De aceea, realizarea unei planificări temeinice și pregătirea, cu implicarea instituțiilor publice relevante, a societății civile și a populației, va fi una dintre principalele mele priorități pentru reducerea riscului seismic.

5

Oferirea de alternative celor care la acest moment locuiesc în clădiri cu risc seismic de colaps

Bucureștiul trebuie să ofere fiecărui cetățean posibilitatea de a locui într-o clădire sigură.

Autoritatea publică este un girant al siguranței vieții cetățenilor și are datoria de a-și informa cetățenii cu privire la riscurile la care sunt expuși.

Autoritatea publică locală trebuie să ofere alternative locative celor care nu își permit să închirieze sau să cumpere locuințe sigure de pe piața liberă. Primăria Municipiului București trebuie să investească mai mult în locuințe tranzitorii, pentru familiile care au nevoie de sprijin locativ pe perioada consolidării, și în locuințe sociale, pentru cei care nu pot accesa locuințe sigure de pe piața liberă.

6

Refacerea vieții sociale și economice după cutremur

Conform raportului Băncii Mondiale din totalul de 2 miliarde pierdere economică în România după cutremurului din 1977, 2/3 au fost cauzate de efectele cutremurului asupra Bucureștiului.

Venitul pe locuitor în București (PIB pe cap de locuitor) este de două ori mai mare decât în restul țării.

Astfel, Bucureștiul prezintă împreună cu Varșovia cel mai mare raport din Uniunea Europeană. Bucureștiul prezintă cel mai mare procent de populație activă din Uniunea Europeană (68%) și are 15000 rezidenți / km2  în primii 5 km din centrul orașului.