fbpx

Părinții unui copil care se naște azi în București pot să îi ofere toată dragostea lor și tot ce au mai bun. Dar niciun părinte nu îi poate oferi copilului alt aer de respirat.

Bunul pe care toți îl împărțim în mod egal, indiferent ce posibilități avem, este aerul pe care îl respirăm. În București respirăm toți același aer toxic.

Fie că vorbim de poluarea aerului, de cea fonică, de proasta gestionare a deșeurilor sau lipsa spațiilor verzi, toate afectează toți oamenii.

Părinții unui copil care se naște azi în București pot să îi ofere toată dragostea lor și tot ce au mai bun. Dar niciun părinte nu îi poate oferi copilului alt aer de respirat.

Bunul pe care toți îl împărțim în mod egal, indiferent ce posibilități avem, este aerul pe care îl respirăm. În București respirăm toți același aer toxic.

Fie că vorbim de poluarea aerului, de cea fonică, de proasta gestionare a deșeurilor sau lipsa spațiilor verzi, toate afectează toți oamenii.

O parte din echipa cu care lucrez pe acest subiect:

Există soluții și tehnologia necesară pentru ca Bucureștiul să devină un oraș care le oferă un mediu curat și sigur tuturor cetățenilor , pregătit pentru provocările climatice. 

ONU, prin Panelul Interguvernamental pentru Schimbările Climatice, pune accentul pe faptul că administrațiile municipale sunt principalele instituții care pot și trebuie să pună bazele adaptării atât la problemele din prezent, cât și la viitorul adus de schimbări climatice. În plus, adaptarea infrastructurii în acest scop vine cu o serie de beneficii de ordin economic, de sănătate, biodiversitate și de promovare a unei dezvoltări sustenabile pe termen lung.

De la agravarea poluării aerului, la asigurarea unui aer curat Potrivit unor studii citate de Auditul din 2018 al Curții de Conturi a României, în prezent, poluarea aerului reduce cu 22 de luni speranța de viață a unui locuitor al Bucureștiului.

Iar potrivit raportului publicat în 2019 de Agenția Europeană de Mediu, 26.490 de morți premature puteau fi evitate în România prin îmbunătățirea calității aerului. 

Poluarea a cauzat de peste zece ori mai multe morți decât accidentele rutiere. 

În București, poluarea este cea mai gravă. Stațiile oficiale măsoară cele mai mari depășiri din întreaga țară. 

Raportul Comisiei Europene din 2019„menționează că în realitate, situația ar putea fi mult mai gravă decât cea raportată efectiv”. Aceasta fiindcă există „deficiențe grave și structurale în datele privind calitatea aerului măsurate de rețeaua de monitorizare din România”. 

Planul Integrat de Calitate a Aerului, adoptat abia în 2018, este bazat pe un studiu vechi din 2013, nu respectă nici măcar recomandările relevante  ale studiului și nu propune soluții reale adaptate situației curente.  În timp ce Primarul Bucureștiului și Ministerul Mediului pasează problemele de la unul la altul, sănătatea bucureștenilor este amenințată zi de zi.

Din cauza poluării aerului, în 2018 Comisia Europeană a deschis procedura de infringement împotriva României .

Cum vom schimba abordarea? 

Din noua echipă de la primărie vor face parte experți cu diverse specializări care se vor ocupa de calitatea mediului: monitorizare, evaluare, controlul calității mediului, precum și propunerea celor mai eficiente soluții. 

În primele 100 de zile de mandat vom începe instalarea unei rețele de monitorizare constantă, publică și transparentă, amplasată strategic. Rezultatele monitorizărilor constante vor fi făcute publice în timp real. 

Monitorizarea constantă și eficientă din București ne va ajuta să depistăm cauzele poluării semnificative și va fi corelată cu implementarea soluțiilor concrete și aplicarea legii, fără excepții. 

Vom prioritiza sănătatea și siguranța cetățenilor, cu măsuri mergând de la modernizarea instalațiilor poluante până la relocarea activităților industriale, dacă este necesar. 

Echipa de mediu va lucra în tandem cu echipele de experți din alte domenii (infrastructură,  transport, sănătate, economie) pentru a asigura soluții optime, sinergetice și eficiente din punct de vedere al costurilor.  

1

Soluții pentru transport curat și eficient

Așa cum descriem în capitolul dedicat mobilității, vom interveni pe zona de transport urban prin investiții pentru încurajarea ciclismului și transportului alternativ sau cu mașini electrice, optimizarea managementului de trafic, inclusiv prin modificarea limitelor de viteză, tehnologii de reducere a emisiilor mijloacelor de transport public — cu beneficii majore de ordin economic, de sănătate și standard de viață.

Atunci când e implementată eficient și echitabil, adoptarea zonei cu emisii scăzute (Low Emission Zone) este o bună practică. Vinieta OXIGEN a fost adoptată în pripă și fără o analiză de impact corespunzătoare, mai ales că afectează în special oamenii cu venituri reduse. O astfel de măsură nu se adoptă solitar și superficial, ci doar conectată cu alternative de mobilitate reale.

2

Eficiența energetică a clădirilor

Există o legătură directă între poluarea aerului, eficiența energetică a clădirilor și problema spinoasă a termoficării. Așa cum menționăm în capitolul dedicat, vom investi masiv și vom crea stimuli economici pentru retehnologizarea sistemului centralizat, eficientizarea energetică a locuințelor și alternative prietenoase cu mediul/față de mediu.

3

Mai multe spații verzi, mai bine întreținute

De-a lungul timpului, primăria a raportat suprafețe de spații verzi cu mult mai mari decât în realitate.

În fapt, Bucureștiul este vizibil sufocat între betoane, cu o suprafață prea mică de spații verzi. Nu doar că sunt puține spații verzi, dar ele sunt și prost administrate, cu arbori afectați de boli, dăunători sau specii invazive.

Înverzirea urbană este un obiectiv principal pentru București. Pe lângă reducerea poluării, spațiile verzi, acoperișurile verzi și, în general, micșorarea procentului de suprafață pavată, contribuie la reducerea numărului de zile de caniculă prin diminuarea efectului de „insulă urbană de căldură” (urban heat island).

Printre alte motive, poluarea este mai pregnantă în centrul orașului fiindcă temperaturile sunt cu câteva grade mai mari decât la periferie. Dezvoltarea sistematică a spațiilor verzi și plantarea unor specii de arbori adecvate și specifice zonei sunt printre cele mai eficiente măsuri adoptate de orașe care și-au propus să devină un model în dezvoltarea sustenabilă, cum ar fi Barcelona.

Vom face trecerea de la abordarea actuală a spațiilor verzi, ca ronduri plantate cu panseluțe, la generarea unei adevărate infrastructuri verzi pentru București, în concordanță cu politicile europene de ultimă oră.

Astfel, vom dezvolta o rețea coerentă de spații verzi care să furnizeze beneficii sociale, economice, ecologice, să contribuie la dezvoltarea durabilă a orașului și să atenueze efectele schimbărilor climatice.

Vom relua proiectul de Centură Verde a Bucureștiului, aprobat încă din 2017 de Consiliul General al Capitalei, dar neglijat de primar.

În plus, mă voi angaja să acord atenție gestionării durabile a pădurilor din interiorul și proximitatea capitalei, chiar dacă acestea nu intră în atribuțiile primăriei.

Pădurile și centurile verzi protejează față de efectele negative produse de schimbările climatice, reduc poluarea aerului și generează oportunități pentru dezvoltarea turistică și de agrement, care aduc beneficii locuitorilor capitalei.

4

Eliminarea poluării cauzate de proasta gestionare a deșeurilor

De multe ori, poluarea aerului trece neobservată, fiindcă nu poate fi „mirosită”. Bucureștiul face excepție și la acest capitol, fiind capitala în care mii de oameni au depus plângeri la Garda de Mediu și au semnat petiții din cauza unor valuri de mirosuri descrise ca „usturătoare”, „iritante”, „de ouă clocite”.

Potrivit raportului Comisiei Europene din 2019, gestionarea deșeurilor rămâne o provocare majoră pentru România, deși au fost comunicate progrese oficiale înregistrate ca urmare a adoptării planului național de gestionare a deșeurilor, în decembrie 2017.

Este ceea ce observăm în jurul nostru și respirăm în fiecare zi și este necesar să luăm urgent măsuri.

Vom implementa politici de prevenire a risipei, cum ar fi extinderea rețelei de cișmele publice, stimularea eliminării plasticului de unică folosință, reducerea risipei alimentare.

Toate instituțiile și spațiile administrate de Primăria Capitalei vor colecta selectiv deșeurile.

Vom investi în salubrizarea imediată a spațiilor publice, în special a celor din cartierele defavorizate, unde absența salubrizării corespunzătoare constituie un pericol pentru sănătatea publică.

Vom dota stațiile RATB cu coșuri pentru colectarea selectivă a deșeurilor.

5

Schimbarea stilului de management al gunoaielor

Gestionarea eficientă a deșeurilor nu reprezintă doar un ideal al ecologiștilor, ci poate avea un impact major atât asupra calității aerului pe care îl respiram, cât și asupra atractivității Bucureștiului pentru turism și activități economice.

„Masterplanul de deșeuri” al Capitalei nu are, în ianuarie 2020, acord de mediu, ceea ce îl face ilegal. Bucureștiul nu a depus niciun proiect de finanțare europeană pentru stații de sortare și depozitare a deșeurilor. În primele 100 de zile de mandat vom identifica surse de finanțare pentru a ajunge la soluții conforme cu cele mai recente standarde tehnice.

Vom asigura infrastructura corespunzătoare pentru colectarea separată a deșeurilor pe cel puțin cinci fracții: rezidual/amestecate, biodeșeuri/compostabil, hârtie-carton, sticlă, plastic-metal.

Cetățenii care vor separa deșeuri vor plăti mai puțin taxa de salubrizare.

Vom derula campanii de informare publică cu privire la preluarea deșeurilor voluminoase și periculoase și vom încuraja dotarea operatorilor de salubritate cu flote auto alimentate electric sau pe bază de gaz natural comprimat (provenit în mare parte chiar din gestionarea deșeurilor fermentabile).

Câteva detalii tehnice despre gestionarea deșeurilor

Vom prioritiza măsurile de reducere a poluării cauzate de gropile de gunoi și de incineratoarele de deșeuri.

Depozitarea deșeurilor și distrugerea prin incinerare (a deșeurilor medicale sau periculoase) se va putea realiza doar în construcții și instalații dotate cu filtre corespunzătoare și senzori de monitorizare a emisiilor de noxe (hidrogen sulfurat, particule în suspensie, dioxine, furani, dioxid de sulf, mercur, formaldehide) în regim continuu și accesibil permanent publicului, sub formă de date deschise.

Gestionarea deșeurilor va avea în vedere creșterea capacității de compostare a biodeșeurilor colectate separat la sursă. Deșeurile vegetale (provenite atât din gospodării, cât și din administrarea parcurilor, grădinilor și piețelor) vor fi transformate în îngrășământ natural pentru parcuri, grădini, acoperișuri verzi, spații verzi și culturile din grădinile școlilor din capitală.

Resturile alimentare, alimentele alterate, deșeurile animaliere care nu pot fi compostate vor fi procesate prin digestie anaerobă, generatoare de energie.

6

Încurajarea economiei circulare

Vom încuraja economia circulară prin programe publice de stimulare a recuperării și reparării obiectelor cu folosință îndelungată, pentru reutilizarea cât mai eficientă a resurselor naturale dar și pentru accesul familiilor sărace la tehnologie și aparatura electrocasnică.

Până la finalul mandatului, vom deschide cel puțin un centru de colectare, recuperare-reparare și reutilizare a bunurilor care altfel ar fi devenit deșeuri. Vor putea fi aduse și triate acolo bunuri precum mobilier, electronice, materiale de construcții, biciclete, haine.

La nivel internațional există modele care arată că investiția în astfel de centre se recuperează în câțiva ani, sub un management eficient.

În parteneriat cu sectorul privat vom sprijini dezvoltarea instrumentelor financiare inovatoare pentru companiile și instituțiile care contribuie la reducerea cantității de deșeuri generate de angajații sau clienții lor (mari retaileri, unități de alimentație publică, mari angajatori) și multiplicarea bunelor practici ale acestora pentru extinderea acestui comportament benefic.