Dezvoltarea se întâmplă în Bucureşti, cu mare forţă, pe multe planuri.

Dar dezvoltarea are loc în absenţa administraţiei publice care să îşi joace rolul – rol care e vital pentru urmărirea interesului public pe termen lung, pentru asigurarea accesului la oraş (la servicii, oportunități şi sprijin, dar şi la decizie) pentru toate grupurile de actori urbani.

În lipsa administraţiei ca lider, Bucureştiul riscă să nu îşi atingă potenţialul de oraş mare, ci să devină (din ce în ce mai) murdar, aglomerat, nesănătos, stresant şi respingător.

Dezvoltarea se întâmplă în Bucureşti, cu mare forţă, pe multe planuri.

Dar dezvoltarea are loc în absenţa administraţiei publice care să îşi joace rolul – rol care e vital pentru urmărirea interesului public pe termen lung, pentru asigurarea accesului la oraş (la servicii, oportunități şi sprijin, dar şi la decizie) pentru toate grupurile de actori urbani.

În lipsa administraţiei ca lider, Bucureştiul riscă să nu îşi atingă potenţialul de oraş mare, ci să devină (din ce în ce mai) murdar, aglomerat, nesănătos, stresant şi respingător.

O parte din echipa cu care lucrez pe acest subiect:

Bucureştiul este un oraş divers, eterogen, în sprijinul căruia, cu ajutorul planificării urbane și spaţiale, voi aborda și integra politicile sectoriale pentru a asigura dezvoltarea cu și pentru oameni. Cu o echipă excelentă de specialiști în dezvoltare urbană putem rezolva tensiunile esenţiale între dezvoltarea socio-economică şi imperativele de protecţie a mediului.

Ca activitate în sine, planificarea spaţială are un impact profund şi direct asupra administrării şi organizării funcţionale a terenurilor şi clădirilor din oraş, ceea ce influenţează hotărâtor distribuţia şi caracterul comunităţilor şi al activităţilor economice. 

Avem nevoie de planificare spaţială lucidă, bazată pe date de actualitate, care să urmărească constant obiectivele pe termen lung ale oraşului, cu evaluare permanentă a instituţiilor dedicate şi îmbunătăţire constantă a proceselor.

Planificarea dezvoltării urbane, care prin definiţie e un instrument participativ ce aduce împreună la masa discuţiilor toţi actorii din capitală, ne va oferi (celor care trăim, lucrăm, ne creştem copiii, dezvoltăm afaceri, învăţăm, ne retragem, sau doar ne facem vacanţele în Bucureşti) beneficiul unei abordări strategice din partea administraţiei: ne vom bucura de înţelepciunea alegerilor informate şi transparente, vom avea câştiguri de pe urma continuităţii şi coerenţei, vom putea evita capcanele populiste şi politicianiste, urmărind drumul către scopurile stabilite de agenda publică.

Abordare strategică

Problemele cărora Bucureştiul este nevoit să le facă faţă sunt foarte diverse, într-o lume care se schimbă cu repeziciune.

Situaţiile serioase care trebuie adresate apar din exterior, de la avansul rapid al tehnologiei, la aspecte sociale şi demografice noi, de la schimbări climatice la valuri de imigranți, de la epidemii la cutremure etc – precum şi din interiorul oraşului – şi aici vorbim, în domeniul planificării spațiale, de dezechilibre între zone prost servite de utilităţi şi servicii publice (care invariabil polarizează probleme din multe domenii), de zone care sunt subiectul unor dezvoltări fulminante doar ca să îşi piardă în decurs de 10-15 ani atractivitatea din lipsa asigurării unui mix de activităţi şi a flexibilităţii.  

Nu voi pleca de la zero.

Voi construi și integra eforturile consistente în derulare sau deja finalizate în Bucureşti pentru planificarea strategică a dezvoltării oraşului. Conceptul Strategic Bucureşti 2035, Strategia de dezvoltare a Municipiului Bucureşti 2050 (care este în curs de elaborare de către un colectiv de specialişti coordonaţi de Banca Mondială), Strategia Culturală a Municipiului Bucureşti pentru 2016 – 2026 (elaborată sub coordonarea ARCUB – Centrul Cultural al Municipiului București), toată seria  lungă de strategii de dezvoltare a centrului istoric, etc.

De asemenea, mă voi asigura ca administraţia să integreze procesele şi documentele valoroase deja demarate de sectorul ONG pentru oraş (patrimoniu, anti-seism, transport public etc).

1

Bucureşti – lider naţional / regional

Instituţiile europene deconcentrate sau sediile marilor companii globale preferă alte capitale în detrimentul Bucureştiului. Deşi cantitatea de spaţii de birouri de clasă superioară, chiar în clădiri verzi, creşte de la an la an, sunt factori (precum accesibilitatea sau calitatea vieţii) care plasează oraşul nostru în partea inferioară a listelor de oraşe atractive, competitive. Suntem pe locul 24 din 35 de oraşe clasificate de Global Cities Investment Monitor KPMG pentru anul 2019.

Creşterea Bucureştiului ca anvergură şi putere de influenţă în regiune se poate face adresând domenii care sunt de mare interes şi pentru locuitori şi care vizează atractivitatea oraşului ca loc pentru afaceri, timp liber şi familie.

Cooperarea cu autorităţile de la  nivel naţional pentru prioritizarea acelor investiţii care aduc plus valoare Bucureştiului este esenţială: autostrăzi, drumuri, căi ferate, parcuri industriale sau de cercetare, amenajarea sau protejarea lacurilor, luncilor şi pădurilor, toate tipurile de investiţii majore sunt benefice simultan oraşului, zonei metropolitane şi ţării.

Oraşele / aglomerările urbane sunt recunoscute ca fiind printre cei mai importanţi magneţi pentru fondurile europene. La nivelul Comisiei Europene există, de ani buni, sprijin şi mecanisme de cooperare pentru oraşele europene, cu scopul de a îmbunătăţi reglementările, de a modela instrumentele de finanţare şi de a împărtăşi cunoştinţe în domenii cheie ale dezvoltării urbane [one stop shop for cities pe website-ul CE:]

2

Bucureşti, vecin bun

Planificarea în parteneriat la nivel metropolitan este unul dintre principiile pe care administraţia capitalei le va promova pentru atingerea mai multor obiective sectoriale.

Oraşul, împreună cu teritoriul său de influenţă şi sprijin, se poate dezvolta spre binele locuitorilor săi, derulând în comun proiecte şi programe cu oraşele, comunele, consiliile judeţelor învecinate, dar şi cu concursul guvernului şi al marilor investitori. Infrastructură de transport şi transportul public coordonat, zone de agrement, spitale şi unităţi de învăţământ de toate nivelurile, zone cu activităţi economice competitive, inclusiv teritorii viabile pentru producţia agricolă, zone rezidenţiale utilate.

Strategia Zonei Metropolitane Bucureşti – de construit / rafinat /asumat pe baza unui parteneriat al administraţiilor locale şi centrale relevante – dar neapărat în procese participative pentru înţelegerea şi definirea priorităţilor de către cetăţeni.

3

Bucureştiul cartierelor: regenerare urbană și locuire de calitate

Zonele din Bucureşti care necesită regenerare urbană  sunt diferite din multe puncte de vedere,începând de la particularităţile lor definitorii (amplasare în oraş, dimensiune, vecinătăţi, caracteristici şi dinamică demografică, entităţi prezente active, starea patrimoniului imobiliar etc) şi până la amalgamul, gravitatea şi urgenţa problemelor cu care se confruntă (sociale, economice, de accesibilitate, de fond construit, de echipare aşcolilor/ dispensarelor sau servicii de proximitate etc).

Prin urmare, vor fi soluţii şi moduri de implementare diferite, durata şi bugetul sau partenerii care se pot implica. Identificarea şi delimitarea zonelor subiect va fi făcută printr-un proces de amplă consultare cu administraţia sectoarelor, sectorul ONG, inclusiv grupurile de iniţiativă comunitară.

Priorităţile şi planurile de acţiune vor fi stabilite după principii ce vizează urgenţa problemelor cu care se confruntă oamenii, iar monitorizarea implementării şi evaluarea impactului măsurilor luate vor fi subiectul raportărilor periodice şi deciziilor de ajustare a proceselor de revitalizare, reînnoire sau reabilitare care să conducă la regenerare urbană.

Stabilirea şi implementarea politicii de regenerare urbană a zonelor subiect din Bucureşti vor fi făcute cu facilitarea specialiştilor în regenerare urbană, care vor prezenta  actorilor urbani afectaţi şi implicaţi soluţiile de succes din alte zone cu probleme similare.

Ne dorim un Bucureşti care să fie capabil să ofere locuinţe suficiente pentru toate nevoile şi posibilităţile locuitorilor săi,dar aici rolul administraţiei publice locale trebuie direcţionat spre soluţii incluzive, care să asigure accesul la toate dotările, facilităţile şi amenajările de care oamenii au nevoie, să evite/diminueze polarizarea excesivă (la ambele extreme ale spectrului socio-economic).

Bucureştiul are nevoie de o politică care să adreseze gentrificarea, specific acordată spaţial şi coordonată cu toate instituţiile publice şi ONG-urile relevante. Mă voi asigura că vom aplica bunele practici din Finlanda, Olanda, Portugalia sau Austria în ceea ce privește conceptul “Locuirea înainte de toate” (Housing First), având în vedere și agenda europeană care promovează acest concept drept  esențial pentru creșterea calității vieții.

4

Spaţii publice şi peisagistică – confort şi reputaţie

Planurile urbanistice sunt unele dintre instrumentele pe care administraţia locală le are la îndemână pentru a asigura coerenţa şi constanţa dezvoltării spre direcţiile stabilite în viziunea împărtăşită comun  de toţi cei care constituie oraşul.

Simptomatic pentru o administraţie cvasi-absentă din zona conducerii strategice a oraşului, în momentul de faţă ne aflăm în al 20-lea an de “valabilitate” a Planului Urbanistic General al Bucureştiului. În mare parte, Bucureştiul funcţionează pe baza unui plan aprobat în anul 2000, care a suferit sute de modificări punctuale, inevitabil dictate de interese limitate, fără niciun fel de integrare sau control prin prisma interesului public sau a sustenabilităţii dezvoltării oraşului.

Fiecare dintre sectoarele capitalei ia pe cont propriu rezolvarea acestei probleme, tratând Planurile Urbanistice Zonale de coordonare a teritoriului administrativ propriu, fără viziunea strategică a întregului, fără direcţii clare în implementare (a îmbunătăţirilor edilitare necesare, de exemplu), fără curajul unor operaţiuni de regenerare urbană – colectând şi consfinţind peticirea (adică dezvoltarea haotică, necontrolată, dezechilibrată) la care suntem martori în multe zone ale capitalei.

Această soluţie “de avarie” trebuie înlocuită degrabă, (iar ) cooperarea dintre capitală şi sectoare este absolut necesară, într-un proces asumat şi transparent.

Mă voi concentra prioritar pe finalizarea Planului Urbanistic General (PUG) într-o formă care să poată fi operaţionalizată eficient și pe utilizarea Planurilor Urbanistice Zonale (PUZ) ca instrumente de operaţionalizare a unor proiecte complexe, în zone ce necesită atenţia administraţiei şi acţiunea concertată a mai multor tipuri de actori interesaţi. Voi crea comitete de proiect în care să fie reprezentaţi toţi actorii relevanţi, susţinute de echipe pluridisciplinare de experți, în deplină transparență publică.

5

Planuri urbanistice şi proiecte mari

Este vorba de o soluție care să permită cetățenilor să evite drumurile lungi, statul la cozi în momentul depunerii anumitor documente necesare în raport cu autoritățile locale (ex: obținerea de autorizații de construire, de ajutoare sociale, depunerea unor acte cu caracter financiar-fiscal, etc).

Perioada îndelungată de timp și interacțiunea greoaie cu instituțiile publice și cu alte tipuri de autorități din subordinea acestora (de exemplu spitale, în cazul analizelor și consulturilor) sunt două dintre problemele cele mai acute cu care se confruntă cetățenii Bucureștiului.

Vom ținti spre o standardizare a relației cu cetățeanul, vom oferi posibilitatea funcționarilor publici să prioritizeze și să trateze cu mai multă atenție cazurile speciale care necesită prezența fizică, vom economisi energia și timpul cetățenilor.

Beneficiile implică inclusiv diminuarea traficului și mai mult timp liber pentru cetățeni. 

Un astfel de sistem, adoptat și adaptat întâi la nivel de București, poate fi ulterior transferat în localitățile periurbane, din momentul în care se dovedește viabil, util și scalabil.

Acțiuni:

  • Digitalizarea profundă a serviciilor publice oferite de municipalitate presupune realizarea unui sistem de autentificare unică și de identitate digitală care să permită realizarea de tranzacții, trasmiterea de documente semnate digital, certificare a identității.
  • Primăria București va realiza un sistem de programări online (cu ramificație, programarea telefonică, asistată de un operator, la număr unic) care să permită cetățenilor o interacțiune prietenoasă cu administrația. Este modelul folosit în organizații private, în instituții publice din afara României, ba chiar și în o serie de instituții publice românesti. Sistemul va fi scalabil, permițând înrolarea de noi instituții pe măsură ce acestea vor fi interesate (ex: primării de sector și periurbane, instituții de învățământ, etc).
  • Folosirea de Chatboți (roboți inteligenți) care să interacționeze cu cetățeanul și să îl ajute folosind tehnologia căutării vocale și inteligența artificială.
  • Educarea digitală continuă a angajaților primăriei și îmbunătățirea constantă a experienței pe care angajații primăriei o au în folosirea resurselor și uneltelor digitale prin care pot veni în ajutor cetățenilor.

6

Bază de date urbane / Observatorul urban

Reprezintă un suport esenţial pentru toate subiectele şi politicile sectoriale. Pentru modelarea scenariilor şi evaluarea impactului şi fezabilităţii unor proiecte înainte de luarea deciziei, în timpul implementării şi după realizarea acestora.

Transparenţă totală ca suport pentru deciziile de planificare spaţială la orice scară,de la nivelul capitalei, la nivelul sectoarelor, al  cetăţeanului sau al investitorului privat.

Observatorul urban va oferi un inventar /audit coerent, complet, actual și actualizat continuu pentru toate elementele care compun spațiul public, pentru imobilele publice şi private din oraş (pe fişe tip, dezvoltate de specialişti pentru fiecare tipologie), inclusiv o bază de date integrată cu indicatori demografici, economici, de mediu şi climă.